Despre Noi

Ideea unui blog a venit, aparent, simultan cu dezvoltarea internetului. Cuvântul provine, de altfel, din weblog, adică, în traducere foarte liberă, un jurnal public, în spaţiul universal şi virtual al reţelei care leagă astăzi transfrontalier, cu toate sensurile şi aplicaţiile cuvântului frontieră, o lume întreagă.

De obicei, blogurile sunt de autor, aparţin unui singur om care a decis să-şi împărtăşească opiniile, comentariile, analizele sau impresiile cu restul lumii, acest "rest" însumând orice alt locuitor al planetei cu acces la un computer conectat la internet. E, dacă stăm să ne gândim, un gest de curaj acela de a te înfăţişa mapamondului sau, mai exact, acelei părţi a lumii care îţi vorbeşte limba. Deocamdată, apărem în limba română, dar viitorul ne va obliga, credem, să adoptăm şi universala limbă de comunicare care a devenit engleza, o limbă pe care o folosim cu acribie, departe de dialectul ciudat apărut în România, romgleza ce face ravagii în patria lui Eminescu.

Alternativa Est nu aparţine unui singur autor, ci e gândită din start ca un forum deschis. Din acest motiv autorii textelor pe care le veţi găsi aici vor apărea sub denumirea generică de "Corespondenţi". Există un spaţiu dedicat special comentariilor, cum se practică îndeobşte pe paginile publicaţiilor online, şi o adresă de mail la care ne puteţi scrie. Vă veţi regăsi pe blog, dacă îndepliniţi condiţii simple. Aveţi un gând serios despre subiecte seriose, vă primim cu drag. Nu obosiţi inventând formule de corespondenţă angajate politic, ori patibular propagandistice, nu acesta e scopul nostru. Cât despre vulgarităţi, nici nu mai amintim. Hârtia, ca şi spaţiul virtual, suportă orice, inclusiv pierderea în neant, prin ignorare totală. Vă aşteptăm, aşadar, la adresa:

Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Există pe această pagină un "Gând al Zilei". Vă invităm să reflectaţi la înţelepciunea unor oameni care ne pot fi modele, chiar educatori. Oricum, oameni care au trecut sau trec prin viaţă lăsând urme adânci în gândurile semenilor lor. Nu vom înceta niciodată să putem învăţa, asta dacă înţelegem cu modestie sensul profund al existenţei. Şi această convingere străbate în intenţiile noastre. Nu suntem ai cuiva, fiind simultan acuzatori sau avocaţi benevoli ai altcuiva, motivaţi de partizanate vinovate. Nu suntem stipendiaţi de vreo organizaţie, instituţie, indigenă sau străină. Într-o lume liberă, iată-ne manifestându-ne liber.

Citiţi-ne. Comentaţi. Scrieţi-ne. Vom creşte împreună, spre o mai deplină stare de cunoaştere şi echilibru. Alternativa Est, denumită astfel pornind de la nevoia de libertate de alegere într-o lume dominată în această epocă de un Vest convins că deţine adevărurile absolute, dar care uită că diversitatea de idei înseamnă progres real, bogăţie spirituală şi umanism de cea mai pură extracţie, asta îşi propune. Ce însemană Est? Pornind geografic din noul axis mundi care este, încă, Washingtonul, Est înseamnă Europa, cu propriile ei ţări răsăritene, printre care şi România, înseamnă Rusia, dar şi Orientul Mijlociu, Iranul şi Afganistanul, India şi China în egală măsură. Nu există democraţie mai pregnantă decât cea a planiglobului terestru, unde, oricât ne-am strădui să fim subiectivi, ţările lumii sunt doar pete mai mari sau mai mici într-un plan unic. Şi fiecare are o limbă, fonetic şi cultural vorbind, o identitate unică şi egală cu cele din stânga sau dreapta meridianului pe care se află. Cine şi în numele căror idei poate impune inegalităţi fundamentale, deosebiri generate rasist ori de interese meschine, vinovate? Nu putem accepta, totuşi, că există state de mâna a doua, ori a treia, ori insignifiante de-a dreptul, că există un excepţionalism autoasumat şi impus altora cu aroganţă, într-o crasă lipsă de respect pentru ideea că oamenii sunt oameni, egali, indiferent de rasă, etnie, credinţă, ori produs intern brut al ţărilor lor. Asta dacă avem un minim de decenţă într-o lume aparent bolnavă şi tot mai neîncăpătoare, o lume în care forţa dreptului se luptă încă, de pe poziţii dramatic defensive, cu dreptul forţei.